Azerbaijian
„Azerbaidjan este un stat democratic, unde legile se respectă” – așa suna unul din anunțurile afișate cu mare fast pe panourile din capitala Baku, pe timpul recentului dictator Heidar Aliev, iar aceste cuvinte ar conta cu adevărat pentru locuitorii statului din Caucaz, doar dacă am schimba democrația cu cleptomania și am renunța, cu bună știință, la lege. Fosta republică sovietică, ale cărei granițe seamană cu un albatros care se scufundă în Marea Caspică, este blocată între Rusia la nord și de Iran la sud, fiind, prin urmare, un loc în care te-ai gândi cu greu să-ți deschizi un mic restaurant pe trotuar, cu atât mai puțin o piață de desfacere modernă, liberă și democratică. Și totuși, lăsând la o parte toate problemele, populația sa merge mai departe. Azerii, educați într-un stil binecunoscut de noi de pe vremea comunismului, sunt oameni blânzi, prietenoși și decenți, conduși câteodată de interesele dictate de mediul economic dificil și nivelul greu de egalat al patronatelor sau corupției. Industria petrolieră continuă să pompeze sume mari de bani în buzunarele politicienilor și imperiilor petroliere britanice sau marelui Shell olandez. Iar istoria bogată și sângeroasă a țării, situată deasupra plăcii tectonice, la intersecția civilizațiilor rusești, persane și turcesti, face din Azerbaidjan unul dintre cele mai frumoase state ale fostei Uniuni Sovietice. O excursie aici este un adevărat tur al realității, un catalog haotic a tot ce merge rău în lume, la începutul secolului XXI și un portret pestriț al vieții marii majorităti a populației lumii, afirmații greu de făcut, pentru care nu este nevoie de cine știe ce ingeniozitate, dar ai nevoie să-ți calci pe mândrie și să-ți amintești despre pietate, ca să le poți digera.
Primul lucru pe care-l puteți face, după ce vă descotorosiți de șoferul de taxi care v-a suprataxat cursa de la aeroport până în Baku, este să încercați barul Mirvari Café, situat pe promenada capitalei. Orașul este în mod frecvent comparat cu un amfiteatru construit în jurul verdelui poluat al habitatului Mării Caspice, iar cafeneaua în aer liber, al cărei acoperiș arată ca un grup de cochilii de scoici, oferă vizitatorilor un loc și un bilet la orchestră. Azerbaidjan este o țară musulmană, dar influența religioasă de aici este una moderată, fapt care permite femeilor să-și afișeze și părți importante de piele, plimbându-se pe promenada adiacentă barului. Barbații, în schimb, sunt cunoscuți pentru îmbrăcămintea greoaie, șalvarii largi – deloc la modă – și cămășile destul de groase și ciudate. Portul ne oferă sunetele muzicii disco cu nuanțe turcești iar sondele de extracție a petrolului strălucesc în soarele asfințitului, la unul din capetele golfului. Un afiș mare cu Ilham Aliev, fiul fostului dictator și actualul președinte al țării (din 2003), spune, în câteva cuvinte: „fiule, vrei să iei conducerea țării, câtă vreme eu sunt plecat?” – cu referire la decesul tatălui său și continuarea dinastică la cârma țării a fiului, de vreme ce conducătorul „mult iubit” lipsește, o metaforă ipocrită, ce dorește să legalizeze, într-un fel, autocrația. Marea, nuanțele optice, sturionii, economia neagră, petrolul și nepotismele – aceasta este imaginea pe care o veți respecta și aprecia privind în jur, din faimoasa cafenea. Și aceasta este imaginea generală a Azerbaidjanului. Multumiți-vă cu ea, pentru că de alta n-o sa aveți parte.
Baku este situat în centrul prăfuitei și poluatei peninsule Abșeron. După aproximativ 72 de ore, în care aveți posibilitatea să vedeți majoritatea atracțiilor turistice din capitala Azerbaidjanului, vă puteți îndrepta spre regiunea montană. Recomandăm micuța localitate Șaki din partea de nord-est. După o călătorie de șase ore, plină de peripeții, puteți ajunge să vedeți unul dintre cele mai reprezentative hoteluri de pe toată suprafața fostelor state sovietice: Kervansaray Hotel (sau Karavan Saray). Situat într-un han din secolul al XVIII-lea, hotelul este un exemplu elocvent de ceea ce a însemnat un motel pe marginea drumului în trecut, menit să odihnească și să aprovizioneze cu mâncare călătorii care s-au îndreptat în această regiune a țării. Camerele sunt spațioase, în pofida aparenței spartane. Locația este una neobișnuită chiar și pentru ochii turiștilor experimentați de la noi, facilitățile de cazare fiind construite în jurul unei curți extinse, întreaga linie arhitectonică permițându-vă să priviți la silueta munților din depărtare, ca și cand ar fi lângă voi. Este și locul în care puteți savura unul dintre cele mai gustoase kebaburi de oaie. În afară de repriza binevenită de aer curat și ocazia de a admira subevaluatul han, nu aveți mare lucru de făcut aici. Excursia este totuși una folositoare, vă ajută să scăpați de obositorul Baku.
Una peste alta, Azerbaidjan este o țara care merită vizitată. Lasând la o parte viața de noapte dubioasă, corupția politică, traseele obscure și lipsa de confort, în ultima vreme, mai ales mulțumită boom-ului din industria petrolieră, capitala Baku este o destinație turistică aparte, în care vă puteți face o idee clară despre ce înseamnă această parte de lume.
